luni, 24 octombrie 2011

Ca-n cămara bunicii

Toamna aceasta, am fost o gospodină desăvârşită. Dovadă, borcanele cu dulceţuri aşezate soldăţeşte pe rafturile din cămara. Deşi a fost un an experimental, fiind prima dată când prepar gemuri şi dulceţuri, mă declar mulţumită de rezultat: 4 borcane cu dulceaţă de cireşe, 2 borcane cu dulceaţă de mure, 4 borcane cu dulceaţă de căpşune şi 4 borcane cu gem de prune.

Din păcate, tentativa de preparare a murăturilor ţărăneşti a eşuat. :)



Adevăratele valori

În timp ce Nuţi vrea să facă "circuitul roşu" (bine că nu l-a numit roz Chanel) transformându-l pe Ceauşescu în obiectiv turistic, adevăratele obiective turistice se degradează în fiecare zi. Este şi cazul Cetăţii Sucidava situată la mine în cartier şi pe care doar localnicii o promovează.

Dacă ar fi avut englezii un asemenea monument istoric, l-ar fi promovat atât de mult încât ar fi fost unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din lume. Şi nu exagerez cu nimic. Uitaţi ce au reuşit să facă din Stonehenge (după părerea mea nişte pietre puse în cerc, mă rog, cu încărcătură istorică) şi trageţi singuri concluziile.
                                                        
Haideţi să promovăm adevăratele valori!

                                                                                     
Coridorul care duce la „fântâna secretă”.

Romanii au construit un coridor lung de 26 de metri ce coboară până la o adâncime de 18 metri sub pământ, unde se află un izvor de la care se aprovizionau cu apă în timpul atacurilor, fără să fie nevoiţi să iasă din cetate.

                                                                                                                                                                                                                                                                  






Monumentul a fost construit în secolul VI d. Hr., odată cu refacerea fortificaţiei de către împăratul Iustinian.



 Bazilică paleo-creştină (sec. V-VI)

Ruinele bazilicii creştine din secolul al VI-lea se află tot în interiorul cetăţii. În bazilică s-au descoperit şase morminte, inclusiv un schelet păstrat integral ce a fost expus o perioadă în locul descoperirii. Însă a intrat în putrefacţie şi a fost restaurat la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti.




Diverse obiecte descoperite în cetate în timpul săpăturilor arheologice şi care sunt păstrate într-o cameră, aflată la intrarea în curtea cetăţii, care funcţionează pe post de muzeu.